Casa Memorială „Nicolae Labiş”

Poetul Nicolae Labiș (1935-1956) s-a mutat în această casă, împreună cu părinții, când avea 10 ani. Căsuța din centrul satului iese în evidență cu tâmplăria de lemn vopsită în albastru și acoperișul din șindrilă măruntă. În scurta ședere de la Mălini, poetul a scris o parte din opera sa — „Moartea căprioarei” a fost creată într-o noapte, în dormitorul casei. La 21 de ani, Nicolae Labiș, se stinge din viață, la București, din cauza unui accident.

În 1973, Profira și Eugen Labiș, părinții autorului, au oferit prin donație casa către Ministerul Culturii. Doi ani mai târziu, aceasta devine muzeu. Obiectele autentice (mobilier, fotografii, cărți, piese vestimentare și documente) recreează, cu succes, atmosfera de acum aproape un secol.